E micã. E aşa.. ca un corn din ãla cu ciocolatã care nu-ţi
ajunge niciodatã.
Ne-o scurteazã şi ne mai şi întreabã în fiecare început de an şcolar cum
am petrecut?!
Ni se spune copii.De obicei aşa suntem chemaţi când
adultul,oricum s-ar numi el, vrea
ceva de la noi. Ĩnvaţã, învaţã !, spun toţi, dar niciunul nu ştie cât de greu e
sã-nveţi fãrã odihnã.
O sã-nceapã şcoala, dar cicãliturile, obsesiile, nervii, stressul
cicã e numai al pãrinţilor. Şi noi, NOI ? Pe noi, dragi reprezentanţi legali,ne-ntreabã cineva de sãnãtate? Pãi cum sã rãmâi
sãnãtos la cap dacã eşti ELEV atât de mult timp şi COPIL mai deloc !?
Cândva, tati îmi povestea cã erau 3(trei) luni întregi de
vacanţã. Tati, ce mult îmi plac poveştile tale ! Mã relaxeazã grozav !!