Ĩnceputul noului an şcolar le-a gãsit tot rechizite,
ca şi anul trecut. Creionul, caietul şi radiera elevului de clasa a 3-a stãteau
de vorbã la o compunere.
- - Ei lasã dragã, nu te mai plânge!,
chicoti înfundat creionul. Tu întotdeauna ai fost aşa...ca o gumã.
- - Eu nu sunt îmbrãcat şi mi-e ruşine
cã mã vedeţi în halul ãsta!, îndrãzni timid caietul sã ridice ochii din foaie.
- - Dar pe mine cine mã scrie?, se
enervã compunerea. Staţi împrãştiaţi cu toţii
şi nu vine spre mine nicio mânã de ajutor !
- Ehe-hei !,strigarã într-un glas
rechizitele. Mâna de care vorbeşti tu e ocupatã cu mouse-ul calculatorului.
- Şi ieri, şi alaltãieri ?,insistã miratã
compunerea. Am vreo 4 zile de când sunt temã de casã şi nu mã rezolvã nimeni !
Creionul, caietul şi radiera tãcurã la aceastã
întrebare,ca nişte obiecte ce erau. Elevul de clasa a 3-a tocmai îşi ridicase
fruntea din tastaturã şi consulta nedumerit orarul:
- Oare am şi la românã ceva de scris ??
.jpg)